NECTARUL, MANA ŞI MIEREA. Apicultura video

Miere de albine este o substanţă zaharoasă pe care o produc albinele prin colectarea nectarului floral şi extrafloral sau a altui suc luat de pe plantele vii, pe care-1 transformă cu ajutorul unei diastase denumită invertină, conţinută în guşa lor. Acest nectar sau suc prelucrat îl depun în faguri, unde procesul de transformare în miere continuă, mierea ca produs natural, aflîndu-se într-o stare de permanentă evoluţie. De aici şi precizarea că mierea este un aliment viu, supusă fenomenului de maturare.

Nectarul este o secreţie pur vegetală, fiind secretat de glandele nectarifere care se găsesc în interiorul unei flori sau în glandele nectarifere aşezate pe plante în afara florii.

Mana o altă sursă de materie primă pentru producerea mierii de către albine se refera Ia aşa numitul suc produs de diferite aphide (puricii frunzelor). Se ştie că puricii plantelor ca să se hrănească înţeapă frunzele. Prin fiecare din aceste înţepături microscopice, apare seva plantelor. S-a constatat că albinele culeg cu plăcere această substanţă dulce, care este surplusul de hrană al aphidelor luat din seva plantelor şi pe care după „legea minimului" — aceste insecte îl elimină. La anumite schimbări climatice, în special la schimbările bruşte de temperatură şi umiditate, în unele epoci ale anului cand timpul s-a încălzit, şi starea de umiditate este favorabilă, se observă apariţia unui lichid dulce, ca o rouă, asemănător compoziţional cu seva plantelor, depus pe frunzele şi părţile verzi ale plantelor. în general acest lichid apare pe frunzele de stejar, tei, la conifere, arţar, secară, la unele ierburi, la porumb etc.

Totul despre produsele stupului. Apicultura video

Produse apicole: în bătranele ei cronici, istoria omenirii n-a consemnat şi n-a reţinut pentru posteritate numele celui dintai „cutezător", care pentru a cuceri hambare încărcate cu faguri de miere, a înfruntat „cetatea albinelor", ascunsă în vreo scorbură de copac sau adăpostită strategic în crăpătura unei stanci. Se ştie însă cu certitudine că la început omul n-a fost preocupat de cunoaşterea anatomiei albinei, nici de viaţa socială din stup, nici de metodele cele mai potrivite pentru obţinerea de recolte bogate şi nici de atatea curiozităţi din minunata viaţă a harnicei insecte. Pe vremea aceea nu se ştia de matcă şi de capriciosul ei nuntit poliandric în zborul înălţimilor senine, iar diviziunea muncii albinelor lucrătoare nu putea constitui pentru nimeni pildă de activitate. Era imposibil a-i spune cuiva „trantor", pentru simplul motiv că pe atunci, viaţa şi destinul masculului din stup nu erau cunoscute ca în vremea noastră cand epitetul — în unele cazuri — este folosit... dar nu corespunde cu rolul adevărat al acestei caste din colonia de albine...

Desigur, la început omul n-a fost un cercetător pasionat de cunoaşterea albinelor, ci condus de instinctul de conservare a descoperit că foamea lui se potoleşte cu fagurii găsiţi în scorbură şi din care mierea se prelingea îmbietoare.

Aşadar, cu milioane de ani în urmă, străbunii noştri s-au „luptat" cu albinele pentru a le deposeda de rodul muncii lor. Şi astfel s-a format îndeletnicirea care a permis ca omul să se folosească de cele dintai produse apicole ; miere de albine şi ceara. In fapt, aşa a început stupăritul primitiv : prin uciderea albinelor pentru ca cel dintai „stupar" să se poată bucura de dulceaţa mierii şi de binefacerile lecuitoare ale cerii. Bineinţeles că el consemna odată cu existenţa mierii atat păstura cat şi larvele şi puietul pe care-l conţineau fagurii.

Mult mai tarziu, în stupăritul raţional, sistematic, practicat în epoca contemporană, au fost puse în valoare celelalte produse apicole : lăptişor de matcă, propolisul, venin de albine, polenul etc., ajungandu-se la clasificarea lor actuală, în produse naturale directe şi produse apicole derivate.

Mierea, ceara, propolisul, polenul, păstura, veninul de albine, lăptişorul de matcă şi apilarnilul, sunt produse apicole naturale directe,

Hidromelul, oţetul de miere, turtele şi prăjiturile din miere, cremele cu ceară, lăptişor, apilarnil, polen şi propolis, în general pomadele cosmetice pe bază de produse apicole, preparatele vitalizante ca şi preparatele medicamentoase în compoziţia cărora intră produsele apicole etc. sunt numai cateva din preparatele derivate, dintre care unele se folosesc cu mare eficienţă în tratamente medicale şi în special în domeniul api terapiei.

Daca aveti intrebari legate de apicultura nu ezitati sa imi trimiteti un mail pe adresa : roapicultura@gmail.com cu intrebarea dumneavoastra si va voi raspunde in cel mai scurt timp.